|
Felicia Mocanu, HtC Hipnotist Consultant
|
  
O istorie detailatã a hipnozei si utilizarea sa de-a lungul timpilui ar fi foarte lungã deoarece este una dintre cele mai vechi terapii folosite de Om. Originea acesteia merge multe milenii în urmã; într-adevar multe strãvechi culturi si civilizatii stiau de hipnozã si au folosit-o ca un dispozitiv terapeutic. Documente din vechimea egiptenilor, grecilor, romanilor, indienilor, chinezilor, persanilor si sumerienilor aratã studii extinse in hipnozã, stãri modificate de constiintã si de parapsihologie. Hipnoza a fost considerata un tratament pentru multe boli si tulburãri fizice si emotionale.
Primele informatii înregistrate vin din timpurile Regatului Vechi al Egiptului. Templul lui Imhotep din vechiul oras Saqqara a fost un important centru de vindecare în al 3 lea secol BCE. Aceastã practicã s-a împrãstiat in Grecia, unde au fost construite "temple ale somnului" speciale, dedicate zeului vindecãrii, Aesclapius.
Cu alte cuvinte hipnoza este veche de cel putin 6000 de ani; unii discipoli sustin ca ar putea fi veche ca si Prehistoria deoarece unele picturi din caverne aratã preoti în stare aparentã de trasã cât si desene geometrice ce aratã visiuni vãzute la nivel de stare modificatã de constiintã.
|
Dr Frantz Anton Mesmer
|
În secolul 18 -lea cea mai influentã figurã în dezvoltarea hipnozei a fost Dr Anton Frantz Mesmer, un medic Austriac care a fost un carismatic si o personalitate controversatã. El a utilizat magneti si cadre metalice pentru a efectua "treceri" peste pacient pentru a elimina "blocaje" (cauzele bolilor) în fortele magnetice din organism - azi o numim "energia vietii" - si sã inducã o stare ca o transã.
În curând, va descoperi ca el ar putea obtine aceleasi rezultate de succes prin trecerea mâinilor peste pacient si pe care a fãcut-o timp de ore in acea perioada. El a numit acest lichid si manipulãrile sale "magnetism animal" si a dezvoltat o teorie elaboratã privind efectul acesteia asupra sãnãtãtii.
El a lucrat în Austria, Elvetia si Germania înainte de a se stabiliza la sfarsitul 1770 's, în Franta; desi el a obtinut multe succese el a fost repede denigrat si ostracizat de cãtre comunitatea medicalã; este crezut in general cã sesiunile sale de vindecare în fata publicului si medicilor practicieni au fost performante teatrale si afisarea sa ca performer a condus ca munca sa sã fie ridiculizatã si rezultatele tangibile dispretuite.
Cu toate acestea numele lui a supravietuit trecerii timpului si a fost imortalizat în vocabularul nostru de verbul "mesmerizare", care înseamnã sã mentineti atentia cuiva la excluderea din altceva, astfel incat sa se creeze o stare de transã, cu alte cuvinte sa hipnotizezi o persoanã.
|
|
Armand de Puysegur
Dr Recamier
Dr Cloquet
Dr Elliotson
|
Marquis De Armand de Puysegur, continuã munca lui si face un pas mai departe. El a descoperit cã folosind cuvântul vorbit si comenzi directe se induce o transã cu usurintã si simtitor mai rapid decât "trecerile mesmerice" si cã o persoanã ar putea fi operatã fãrã durere si anestezie când e în transã.
Aceastã tehnicã a fost folositã in urmatoarele decenii de chirurgi in Franta: Dr Recamier care a efectuat prima operatie fãrã anestezie înregistrate în 1821 si Dr Cloquet, si în Anglia: Dr Elliotson si Dr Parker care era poreclit "Parker nedureroasa"
|
|
Dr James Esdaile
|
Cu toate acestea, înregistrarea de chirurgie sub transã apartine Dr James Esdaile, un medic de limbã englezã, care a realizat prima operatie fãrã anestezice în India si a ajuns la un incredibil numar de 300 de operatii majore si o mie operatii minore folosind hipnoza sau mesmerismul, cum era înca denumit la acel timp. Imediat dupa ce s-a descoperit cloroformul mesmerismul a cazut in favoarea anestezicului; era mult mai rapid de a injecta un pacient decât a induce o stare de transã !
|
|
Dr James Braid
|
Urmatorul impuls în istoria hipnozei a fost dat de Scottish optometrist, Dr James Braid care descoperã prin accident cã o persoanã ce fixeazã un obiect ar putea ajunge cu usurintã in stare de transã fãrã ajutorul trecerilor mesmerice sustinute de Dr Mesmer.
În 1841 el a publicat concluziile sale, dezmintând lucrãrile lui Mesmer si imprecis numeste descoperirea sa "hipnozã" bazat pe cuvintul grecesc "hypnos" care inseamnã "somn"; era un nume total gresit deoarece hipnoza nu este somn; însa numele a rãmas si mesmerismul devine hipnozã. O altã paginã a fost turnatã în istoria hipnozei.
|
|
Dr Jean-Martin Charcot
Dr Liebault
|
Prin 1870a au fost create doua scoli de hipnozã în Franta, una de Dr Jean-Martin Charcot, la Paris, si celalaltã la Nancy de Dr Jean-Martin Charcot si Dr Liebault. S-au fãcut progrese în rafinarea conceptului de hipnozã dar cu toate acestea nu fãrã dezbateri aprinse si argumente!
Dr Charcot a declarat cã hipnoza ar putea fi doar rezultatul simularii fizice sau neurologice în timp ce scoala Nancy vedea hipnoza ca o stare naturalã disponibilã pentru toatã lumea folosind credinta liberã. În zilele presente utilizarea hipnozei urmeazã aceastã ultimã credintã.
|
|
Dr Emile Coue
|
Un alt precursoar al hipnozei moderne si auto dezvoltãrii a fost Dr Emile Coue care, la sfârsitul secolului 19, era un credincios în auto-sugestie si în rolul de hipnotizator ca un facilitator de modificari / vindecare a stãrii clientului implicând participarea totalã a clientului in procesul de hipnozã, devenind unul dintre primii partizani ai auto-hipnozei, sau cum el a numit-o: "auto-sugestie constienta"
Bine cunoscutã este auto afirmarea lui: "Zi de zi pe orice cale EU sunt mai bine si mai bine", si este înca utilizatã în majoritatea terapiilor de auto- imbunãtãtire.
|
|
Sigmund Freud
|
În jurul aceleiasi perioade Sigmund Freud, tatãl psiho-analizei, a utilizat hipnoza în primele lui lucrãri dar în curând a devenit deziluzionat de concept. Se crede ca nu a avut rãbdarea necesarã pentru un hipnotist si cã nu era un hipnotizator bun!
Cum stim el si-a concentrat atentia pe analiza si asocierea liberã. În multe moduri "dezertarea" lui a fost deterioratoare hipnozei în special în contextul psihologiei creând prejudecãti durabile si conceptii gresite care au inceput sã pãleascã în ultimii ani.
|
|
Ivan P. Pavlov
|
Cu dezvoltarea psihoanalizei si folosirea anesteticurilor, interesul in hipnosî a declinat; totusi la începutul secolului 20 cercetatorii rusi au lucrat la conceptul si mecanismul hipnozei.
Cel mai ilustru a fost Ivan P. Pavlov, si este bine cunoscut pentru descoperirea reflexelor conditionate, în ciuda faptului cã i s-a acordat un Premiu Nobel in 1904 pentru munca în digestie!
|
|
M.H. Erickson
Dr William J.Bryan Jr
|
M.H. Erickson a fost psihoterapist care a fãcut intens us de hipnozã în munca lui. A fost un mare si rapid observator de oameni si putea construi rapid legãturi cu clientii sãi. Metaforele, imaginile, declaratii confuze, surpriza si umorul au fost pãrti din arsenalul de instrumente terapeutice. Metodele lui hipnotice, numite azi hipnozã ericksoniana au adaugat fãrã îndoialã o noua dimensiune la hipnoterapia modernã.
Exista multi terapisti, cercetãtori si oameni de stiintã - mult prea multi sã îi mentionãm aici - care au adus contributii semnificative in hipnozã. Este larg rãspândit ca în secolul 20, Milton H. Erickson (1901-1980) si Dr William J. Bryan Jr (1924-1977) au fost douã principale figuri în acest domeniu.William J. Bryan Jr. a fost primul american medical practitionar de hipnozã si a creat Institutul American de Hipnozã.
|
|
Dr. Bruce Lipton
|
Totusi, în lumina activitãtii Dr.-lui Bruce Lipton, hipnoza începe in final sa aiba un sens. Lipton scrie cã subconstientul are aproximativ de un milion de ori mai multã putere de procesare a dateler fatã de constiintã si e în functie aproape tot timpul. El descrie subconstientul ca fiind un puternic inregistrator sau program de computer care conduce intregul comportament uman. El mai spune ca ADN-UL este doar o schemã de utilizare pentru celule pentru un model de crestere. Dar exiata un semnal de la subconstient care comutã celulele sus si determinã dacã ele vor deveni piele, pãr, dinti, tesut nervos sau orice este necesar pentru cresterea normalã si de întretinere a corpului.
Acest program al subconstientului apare foarte devreme în viatã, timp în care undele creierului sunt similare cu ceea ce ar fi o sãmântã in transa hipnoticã. Si aceast program nu este direct accesibil in mod constient. Respiratia, digestia si circulatia sângelui sunt de asemenea dincolo de controlul constient astfel încât acest proces continuã fãrã a fi nevoie sa fim constienti de ele. Odatã ce corpul stie cum sã meargã, conduce o bicicletã, sã înoate, sau chiar sã conducã masina, constiinta este liberã de a mai fi angajatã în acestea.
|
|
Richard Brandler John Grindler
|
În anii 1970 s-a facut o descoperire in domeniul auto îmbunãtãtirii si exploatarea resurselor din interior. Desi nu este direct legatã de hipnozã, multe din tehnicile sale pot fi utilizate cu hipnoza sau ca un ajutor in terapia hipnoticã. Este o tehnicã simplã dar stralucitoare creatã de Richard Brandler, un cercetãtor în informatie si John Grindler, profesor de lingvisticã; ei au numit-o : PNL (Programare Neuro-Lingvisticã).
S-a ajuns în mare parte, prin cei doi fondatori ai acesteia la studierea, întelegerea si dezvoltarea metodelor utilizate de Milton Erickson H. in psihoterapie. NLP este un instrument de imbunãtãtire folosind neurologia noastrã si modele de gândire (neuro), modul nostru de a ne exprima gândurile si influenta lor asupra noastrã (lingvisticã) si modelele noastre de comportament si setarea obiectivelor (programare). A fost descrisã ca ultimul program pentru creier.
|
Hipnoza a fost mult invaluitã în mister. Întelegerea sau obtinerea de informatii consistente despre ea a fost elusivã în cea mai buna parte. Cuvântul hipnozã vine de la o rãdãcina greacã cu sensul "punere la somn." Un hipnotizator este spus cã e capabil de a induce o stare modificatã a constiintei caracterizatã prin relaxare profundã si sugestibilitate crescutã.
Termenul a fost original introdus de James Braid în 1842 pentru a descrie un fenomen cunoscut anterior ca magnetism animal sau mesmerism (consultati Mesmer, Friedrich Anton). Superficial asemanator cu somnul, este în general indusã prin repetare monotonã de cuvinte si gesturi în timp ce subiectul este relaxat complet. Desi aproape oricine poate fi hipnotizat, indivizii variazã foarte mult în sensibilitate.
În timpul acestei renasteri s-a atins o adâncã întelegere a psihologiei umane si sunt folosite procese terapeutice cum ar fi analiza, modificari ale starii de constiintã si hipnoza pentru a atenua problemele emotionale si suferintele; acestea au precedat hipnoterapia si psihanaliza asa cum le cunoastem astazi, însa au fost folosite de secole.
Daupa Primul Razboi Mondial hipnoza si utilizarea sa trpeuticã a cunoscut o reinviere când psihiatrii au realizat cã soldatii care sufereau traume (paralizie si amnezie) acestea erau de origine psihologicã mai degrabã decât fizicã, si acestia au raspuns bine la hipnozã si au fost rapid vindecati.
Desi hipnoza a fost aprobatã oficial ca un instrument in medicinã de Asociatia Medicalã Britanicã în 1955, cea mai mare parte a promovãrilor în hipnoza terapeuticã din secolului 20 au avut loc in Statele Unite. In 1958, numai 3 ani dupã AMB, Asociatia Americana Medicala a recunoscut folosirea terapeuticã a hipnozei.
Starea hipnoticã este caracterizatã de sugestibilitate ridicatã si reprezintã o stare modificatã a constiintei asa cum cercetãri recente au arãtat cã se produc schimbari electrice în activitatea creierului când o persoanã este hipnotizatã. Teoria neodisociatiei a lui Ernest Hilgard (1977) a fost influentabilã în explicarea de hipnozei.
Teoria Hilgard afirmã cã mai multe stãri distincte de constiintã pot fi prezente în timpul hipnozei, astfel cã anumite actiuni pot deveni disociate de constientã. Spre sfatsitul secolului 19 -lea aceasta a fost folositã de un numãr de medici, care au constatat cã persoanele sensibile la isterie sunt foarte influentabile si pot fi puse în hipnozã profundã, uneori conducând la vindecare.
Sigmund Freud a folosit metoda în psihanalizã. În ultimii ani, hipnoza a fost utilizatã pe scarã largã de medicii specialisti ca un ajutor în practica medicalã, psihanaliza si controlul durerii. Hipnoza este de asemenea utilizatã în unele anchete penale, pentru a ajuta inculpatii a revedea evenimente de care altfel nu-si mai aduc aminte.
Dar dacã existã prea multe date sau traumatisme, întregul sistem intrã într-un mod de protectie si se pregateste pentru luptã sau fugã. Substantele chimice utilizate în mod normal pentru crestere si întretinere sunt convertite pentru a cãpãta forta fizicã si pentru vindecarea rãnilor. În vremurile strãvechi, acesti stresori au fost mult mai efemeri. Fuga sau angajarea directã în amenintari ostile aduc probabil o rezolutie relativ rapidã a conflictelor.
Totusi viata modernã implicã o mai mare varietate de stres sustinut. Masini si poluare de tot felul, impreunã cu o mai mare concurentã, adesea ne lasã cu mijloacele neadecvate de a rezista. Cei mai multi par sa nu îsi dea seama de necesitatea de a dezvolta o strategie, de a trata nivelele de stres sustinut si cad victime la diverse maladii create de stres.
Cele mai bune instrumente pentru aceasta sunt somn si relaxare, recreere. Meditatia si imaginatia ghidatã sunt foarte reusite pentru cã au de-a face direct cu subconstientul. Toate formele de meditatie implicã un anumit nivel de hipnozã. Programarea Neuro-lingvisticã (PNL) si Tehnica de Liberare Emotionalã (TLE) sunt exemple dezvoltate destul de recent de practici de vindecare care angajeazã subconstientul.
Încercarea de a schimba obiceiurile proaste numai cu ajutorul constiintei are o ratã de succes mult mai micã decât o abordare mai sublimã. Creierul are centru de recompensã sau circuite care consolideazã dependenta de orice fel. Impulsivitatea, promiscuitatea, fumatul sau sau mânancatul/bãutul fãrã limitã sunt exemple de persoane cu lipsã de imagine de sine (EU nu sunt destul de bun). Cu o adâncã rusine sau vinã acesta asteaptã pedeapsa la un anumit nivel. Si indiferent de ce subconstientul asteaptã, este ceia ce celulele vor livra.
În ultimele 3 - 4 decenii ale secolului trecut am asistat la o abundentã de terapii si metode de auto-ajutor si gândire pozitivã, unele folosind deschis hipnoza, altele sub acoperire. Avansarile tehnologice, cum ar fi televiziunea, casetofoane si casete, casete video si globalizarea informatiei prin Internet, au arãtat diverse utilizãri ale hipnozei - de la hipnoterapie la hipnoza de spectacol - mai bine cunoscute, mai accesibile si populare.
Avantajele hipnoterapiei sunt din ce in ce mai mult recunoscute si pentru cei care cautã imbunãtãtirea lor însusi si a vietii lor, hipnoterapia este disponibilã si foarte eficientã.
|
|
Teoria Mintii explicã ce este hipnoza si cum functioneazã mintea constientã si subconstienta. Atunci când un bebelus este adus pe lume, el/ea nu are LOGICÃ/RATIUNE sau proces inhibitor. Pentru a face CUNOSCUTE nevoile sale, copilul utilizeazã mecanisme mai primitive. Copilul are mai multã MINTE PRIMITIVÃ. Incluse în mintea primitivã sunt mecanismele: LUPTÃ/FUGÃ.
Copilul invata prin ASOCIERE si IDENTIFICARE. Intre 0-8 ani copilul dezvoltã o bibliotecã cu aceste asociatii si identificari care pot fi bune sau rele. Aceste asociatii pozitive si negative formeazã ceea ce este numit PROGRAMUL VIETII noastre. Între vârstele 8-12 ani va începe sa se dezvolte LOGICA si RATIUNEA. Suntem capabili de a lua DECIZII, ANALIZA si a dezvolta putere de VOINTÃ. Acest lucru devine CONSTIINTA noastra care reprezinta 12% din totalul mintii noastre.
SUBCONSTIENTUL este constituit din restul de 88% din totalul puterii mintii noastre. Cu cat crestem vom dezvolta MINTEA CRITICÃ care actioneazã ca un filtru si o protectie pentru asociatiile cunoscute. Când iei o decizie pentru a schimba ceva in viata ta, aici este ce se întâmplã..
Acest gând (Doresc sa mã schimb ... ) merge din mintea constientã în jos la zona criticã a mintii unde este filtrat si apoi verificã programul subconstientului. Daca subconstientul dvs. este rezistent la schimbare, mintea criticã va bloca gândul dvs. si veti avea în continuare acelasi tipar de comportament.
Ce face hipnoza, ia acelasi gând si ocoleste mintea criticã. Hipnoza deschide o usã prin care are direct acces la subconstient. Ce facem noi este utilizarea sugestiilor hipnotice pentru a face modificarile pe care le doriti în viata dumneavoastra.
PLEC la lucru cu 88% ... ai de gând sa lucrezi cu 12% ... asa ca împreunã vom avea un 100% rata efectivã! Si cum putem face acest lucru este prin testarea sugestibilitatii dvs.
|
|
|
